Fiecare patron cu care vorbesc știe că e ocupat. Aproape niciunul nu poate spune unde se duc orele. Nu că n-ar fi atenți. Timpul pleacă pur și simplu pe bucăți: douăzeci de minute pe un deviz, un telefon la care răspunzi din mașină, un mesaj scris la 9 seara. Nicio bucată nu pare o problemă. Adunate, fac o zi de lucru pe săptămână.
Auditul săptămânii tale e felul în care găsesc ziua aceea. E primul lucru pe care îl vând, are preț fix, iar costul lui se scade din prețul lucrării dacă mergem mai departe. Iată ce se întâmplă în el.
Trei surse, niciun chestionar
Nu-ți dau un formular de completat. Folosesc trei lucruri.
Primul e o discuție de vreo oră, în care îmi povestești o săptămână obișnuită. Întrebarea care contează cel mai mult e cea mai simplă: unde se duce de fapt timpul? La ea oamenii răspund mai bine decât la orice listă de bifat.
Al doilea e o săptămână obișnuită în care notezi ce ai făcut între lucrări. Nu o aplicație de pontaj, doar un rând în notițe de fiecare dată când treci la altceva. Notițele corectează discuția, pentru că memoria rotunjește. Toată lumea spune „câteva devize pe săptămână”, iar notițele spun trei, de câte două ore fiecare.
Al treilea sunt evidențele tale. Dosarul cu devize arată cum a fost scris fiecare și ce se repetă. Ofertele trimise arată care au primit răspuns, la care ai revenit și care s-au stins în tăcere. Istoricul apelurilor arată când te caută clienții și când le răspunzi. Evidențele nu rotunjesc.
Cum număr orele
Apoi pun orele de birou într-un tabel: care e activitatea, câte ore pe săptămână îți ia și ce se schimbă dacă AI-ul preia o parte din ea. În raportul de exemplu, scris pentru o firmă de construcții inventată, din Cluj, tabelul are șapte rânduri și adună 22 de ore. Tabelul acesta e inima raportului. Dacă nu citești nimic altceva, pe el îl citești.
Tabelul are două reguli. Fiecare număr e unul pe care mi l-ai dat tu sau pe care l-am numărat în evidențele tale, niciodată o medie din domeniu. Iar o activitate care rămâne la tine apare în tabel tot la tine, cu orele neschimbate. În exemplu, așa e programarea echipelor și a subcontractorilor: cine vine și când e o chestiune de judecată și de relații ținute la telefon, iar AI-ul nu face încă bine așa ceva. Prefer să spun asta decât să-ți vând un program pentru ea.
O întrebare decide drumul fiecărei activități
Pentru fiecare activitate pe care o poate prelua AI-ul, pun o singură întrebare: trebuie să meargă și când nu se uită nimeni sau poate aștepta până te așezi tu la ea?
Devizele pot aștepta până te așezi tu la ele. Descrii lucrarea, AI-ul scrie o ciornă pornind de la devizele tale de până acum și de la lista ta de prețuri, tu verifici fiecare cifră și trimiți. Asta merge la cerere, pe un abonament pe care s-ar putea să-l plătești deja, și nu se întâmplă nimic fără tine.
Lista cu ofertele la care trebuie să revii e altceva. Tot rostul ei e să apară în fiecare luni, fie că ți-ai amintit, fie că nu. Se face singură, o dată pe săptămână, și tot nu trimite nimic. Citești ciornele și le trimiți pe cele pe care le vrei.
Răspunsul decide instrumentul, costul și câtă atenție îți va cere după aceea. Decide și ordinea. Activitățile la cerere vin primele, pentru că se configurează ieftin și vezi rezultatul chiar din prima seară. Cele care merg singure vin după, când ai încredere în primele.
Ce primești în raport
Șapte secțiuni, cam patru pagini. Un rezumat de o pagină. Tabelul cu ore. Ce am verificat și ce am lăsat deoparte, ca să știm amândoi unde sunt limitele. Constatările, fiecare cu ce am găsit, de ce contează, ce recomand și cum ar funcționa. Câștiguri rapide pe care le poți face săptămâna asta, gratuit, cu sau fără mine. Planul pe etape, cu orele pe care le recâștigi. Și un singur pas următor.
Ce nu conține e o ofertă de vânzare deghizată în sfat. Dacă o activitate ar trebui să rămână la un om, raportul o spune. Dacă îți ajunge un program pe care îl plătești deja, raportul spune și asta.
Citește unul înainte să-l cumperi
Am scris un audit complet pentru Construcții Feleac, o firmă de construcții din Cluj care nu există, ca să vezi raportul înainte să te hotărăști. Toate cifrele despre firmă sunt inventate; regulile e-Factura din el sunt cele adevărate. Metoda e exact cea de mai sus.
Dacă vrei unul adevărat pentru firma ta, totul începe cu Auditul săptămânii tale, la preț fix, dedus din prețul lucrării dacă mergem mai departe. Programează o discuție gratuită și pornim de la o singură întrebare: pe ce ți se duce săptămâna?